Migratia medicilor români: Un studiu calitativ asupra perceptiilor medicilor care au profesat în strainatate

Abstract

The phenomenon of migration among Romanian doctors has particularly increased following Romania's adhesion to the European Union. This study in an exploratory one and its aim is to thoroughly investigate the doctors' motivation for leaving their country of origin in order to work abroad. The qualitative methodological approach is based on semi-structured interviews with doctors who worked abroad for at least one year and then decided to return to their country of origin. The results of the interviews have emphasized the doctors' desire to specialize professionally under high-performance working conditions in western countries, the perceptions on their professional experiences in other cultural environments, as well as the factors that influenced their return to Romania. [PUBLICATION ABSTRACT]

Headnote

Abstract

The phenomenon of migration among Romanian doctors has particularly increased following Romania's adhesion to the European Union. This study in an exploratory one and its aim is to thoroughly investigate the doctors' motivation for leaving their country of origin in order to work abroad. The qualitative methodological approach is based on semi-structured interviews with doctors who worked abroad for at least one year and then decided to return to their country of origin. The results of the interviews have emphasized the doctors' desire to specialize professionally under high-performance working conditions in western countries, the perceptions on their professional experiences in other cultural environments, as well as the factors that influenced their return to Romania.

Keywords

migration; doctors; health professionals; motivation; high-skilled professionals

Introducere

Expansiunea fenomenului migratiei personalului medical Ia nivel european în contextul globalizärü1 suscita interest specialisjJlor din diverse domenii de activitate, preocupa^ de consécrele acestuia asupra serviciilor de îngrijire a sänätä-cü atât la nivel european, cât sj national. Principalul determinant al acestui fenomen îl reprezintä necesitatea acoperirii forÇei de muncä în domeniul sanitär, în conditile în care, conform Organizat,iei Mondiale a Sanataci (OMS), în 2006, la nivel mondial exista un deficit mai mare de 4,3 milioane personal medical, carile în curs de dezvoltare fund cele mai aféctate2. Penuria de personal medical Ia nivel mondial s-a accentuât în ultímele decenü ca urmare a cresj.erü speranti de via-ça în parile dezvoltate §i a cresj.erü nevoilor de îngrijire medicala, aparitja noilor tehnologii, dar si atingerea vârstei de pensionare a profesión istilor din domeniul sanataci, provenivi din generala "baby-boom"^. Astfel, migratja a constituit o solute rapida pentru acoperirea necesarului de personal medicai ìn anumite state OECD care s-au confruntat sau se confrunta cu lipsa forÇei de munca în domeniul sanitar, dupa 200o1.

Datele privind migraña medicilor romàni sunt vagi, incomplete sj de slaba cantate2. Conform statistici lor, 9,4% (4397) dintre medicii romàni lucrau în strainatate înainte de 2007. Dintre acesjja, 1523 lucrau în parile vest-europene3. Aceasta valoare era superioara comparativ cu procentul medicilor care au emigrai din alte tari excomuniste. Mai mult, dupa aderarea României la Uniunea Europeana, rata migratiei acestei categorii profesionale s-a accentuât, un impact deosebit avându-l aplicarea în plan national a directivelor referitoare la recunoa§terea calificarilor profesionale sj de adaptare a anumitor directive din domeniul libertatji de circuiate a persoanelor. Mai mult, ìn anul 2010 au fost ìnregistrate un numar semnificativ mai mare de solicitan în vederea întocmirii formalita^le de emigrare. Conform statisticilor disponibile ìn special ìn parile de destinale, românii tind sa prefere sa profeseze ìn t^ri precum Franca, Germania, Italia sj Marea Britanie4.

Efectele migratiei medicilor

Spre deosebire de alte categorii profesionale, plecarea medicilor pentru a profesa în strainatate afecteaza direct membrii societari pe care o parasesc prin afectarea disponibilitapi si cal itapi serviciilor de sanatate: cre§terea numarului de pacientj consulta^ de catre mai putjni medici, ceea ce implica scurtarea timpului acordat serviciilor catre pacientj, favorizând cre§terea costurilor ìngrijirilor sj a ratei de îmbolnavire5, dar sj dezvoltarea turismului medical.

Din perspectiva socio-economica, analisjJi au evidenziai ca migrala personalului din domeniul sanatàri poate avea efecte negative in special ìn carile în curs de dezvoltare - adesea tarile sursa, dar sj asupra functjonarü sistemelor de sanatate din carile dezvoltate - tarile gazda. în carile in curs de dezvoltare efectele negative sunt reprezentate ìn primul rând de pierderile investipilorm educala si formarea resursei umane din domeniul sanataci, dar sj scaderea calitatji ci accesului la servicii de sanatate ca urmare a lipsei capitalului uman, fara a ignora scaderea moralului cadrelor medicale ramase6. In astfel de condici, guvernele din aceste t,ari sunt nevoite sa investeasca mai multìn resursa umana pentru a obline força de munca suplimentara pentru acest sector de activitate.

Plecarea personalului medicai pentru a lucra ìn strainatate poate avea sj efecte benefice pentru tara de origine. Astfel de efecte se transpun adesea ìn remitentele trimise acasa de cei pjecatl ceea ce contribuie la cre§terea nivelului de trai al populatiei din aceste tari, în acest sens, únele tari precum Filipine, în vederea dezvoltarii economiei nationale, au dezvoltat strategü guvernamentale privind migrala forÇei de munca.

Beneficiile resimt,ite de "Carile sursa sunt mai importante în cazul migrapei temporare. Revenirea forÇei de munca permite recuperarea investii i lor statului în vederea formarü acesteia, precum si posibilitatea utilizarli experience! obtjnute de personalul medical în conditile de lucru performante din strainatate. Pe baza acestor noi experience se vor putea aplica noi tehnologii, stabili noi programe sj proiecte de colaborare între specialisti din carile dezvoltate sj cele în curs de dezvoltare, ceea ce ar permite crefterea performan^elor institutional fi a calitati serviciilor de sanatate. Utilizarea acestor posibile avantaje depinde Ìnsa de flexibilitatea sistemului de a integra força de munca revenita din strainatate sj de a valoriza noue competente dobândite de specialisti.

Factori care influenCeaza migrala medicilor

In literatura de specialitate au fost evidenziaci o serie de factori structural!, macrosociali, care determina migrarla. Conform modelului push/pull, factorii push reprezinta acea categorie de factori care determina migranti sa-sj paraseasca tara de origine, iar factorii pull sunt cei care atrag migranti spre tara gazda. Acest model a fost analizat sj adaptât în domeniul migratiei personalului medicai de James Buchan1. Conform autorului, unui factor de atraeré îi corespunde un factor de respingere, ace§tia regasindu-se la nivelul dezvoltarii economice, al funzionari i institutional si organizatorice, al culturii si al traditiilor stiintifice, oportunitatilor educational sj condrrjilor de lucru, oportunitatilor privind dezvoltarea carierei sj recunoa§terea meritelor profesionale, stabilitatea politica etc.2

Rapoartele OECD sj OMS eviden^iaza sj altj factori care accentueaza lipsa resursei umane în domeniul sanitar: eriza economica mondiale, existera pandemiilor în anumite zone ale lumii sau disfunctjonalitatjle la nivelul sistemelor de sanatate. Totodata, promovarea unor politici de atractje a personalului medicai imigrant în anumite t,ari gazda sau existent^ unor acorduri bilaterale între tari gazda sj tari de origine se înscriu ìntr-o serie de determinanti politico-geografici.

Abordarile psihosociale asupra fenomenului migratiei au subliniat decizia unei persoane de a parasi tara pentru a profesa în strainatate ca fund rezultatul strategiilor individuale de raspuns ale românilor la problemele societatü, prin emigrare temporara sau permanente3.

Motivala migratiei medicilor

în acest studiu ne propunem sa evidentem motivatia care fundamenteaza decizia medicilor romàni de a pleca sa profeseze în alta tara, precum sj perceptiilor acestora în privila experientelor lor profesionale în strainatate. Studiul este de tip exploratoriu, rezultatele acestuia urmând a fi dezvoltate în cercetari ulterioare cu medici care continua sa profeseze în afara granitelor tarii.

Demersul metodologie este bazat pe o cercetare calitativa constând în interviuri semi-structurate cu medici romàni care au profesat în strainatate eel putin un an si au revenit în Romania. Participant i la studiu au fost 8 femei si barbaci, cu specializari diverse (chirurgie, ginecologie, cardiologie, pediatrie, medicina interna), media de vârsta fünd de 43 de ani. Acesti medici au profesat ìn Franca si Belgia, dar unii dintre ei au experience profesionale de scurta durata si în alte tari europene. A fost interesant sa remarcam faptul ca revenirea lor ìn tara a avut loc înainte de 2007, anul aderarü României la Uniunea Europeana.

Témele abordate pe parcursul inteviului au fost motivala plecarü pentru a profesa ìn strainatate, perceperea experience! în strainatate din perspectiva posibilitatüor de valorizare a competente! or dobândite si a beneficiilor resinrrjte in urma practicii lor în afara tarii, precum si motívele care au fundamentat decizia acestor medici de a reveni ìn tara de origine.

1. Motivatia plecarü pentru a profesa în strainatate

Medicii intervievatj au déclarât ca prineipala motivale de a pleca sa profeseze în strainatate a fost dorinta de perfeeponare profesionala. Acest lucru a fost posibil in contextul în care, în anii 90, tarile occidentale au constatât accentuarea deficitului de specialisti în domeniul medicai sj au demarat campanil de recrutare de força de munca din strainatate. Astfel, posibilitadle de a concura pe posturi de specializare ìn alte tari au permis medicilor romàni sa candideze, sa obtjna sj sa urmeze cursuri de specializare sj perfeccionare în carile occidentale pe durata determinata. Unul dintre medicii intervievatj povestesj.e conjunctura ìn care a pleca în Franta:

"Dupa ce am avut o bursa de studii de 3 luni, am cunoscut sistemul sanitar din Franca sj posibilitatea care era deschisa cetatenilor care erau nerezidentj ìn Comunitatea Europeana. (...) Am dat un examen organizat de Ambasada Frantoi, un examen la care te puteai ìnscrie pe o specialitate strida, examen organizat in acelasj timp in mai multe tari francofone. (...) ìn 94, când am luat eu decizia aceasta, posibil itati I e unui medie de a intra sa se specializeze ìn Romania erau foarte limitate. Eram mii de absolventi cu foarte putine locuri. (...) Am plecat ca sa ma specializez într-o ramura chirurgicala."

Pentru o parte dintre partieipantii Ia studiu experienta în strainatate putea constituí un avantaj la întoarcerea în jara de proveniente. Acesjja lucrau deja în Romania, inclusiv în mediul universitar sj doreau sa îsj continue cariera profesionala în tara lor. Oportunitatile de specializare în alta tara i-au motivât astfel sa piece pe perioade mai scurte sau mai lungi, a§a cum exemplica unul dintre intervievati:

"întotdeauna am considérât ca ne largim orizonturile sj e binevenit ca mergem în Franta, în Italia. Am ajuns sj în Italia pentru o luna de zile, la un schimb de experienta. Sj în alte parti. Sj în America, dar câte putin. Sj e foarte bine sa vedem ce fac sj altii."

Totodata, ace§tia au fost motivati sj de dorinta de realizare profesionala, întrucât în Romania conditiile de exercitare a profesiei erau limitate. Este cazul sj unuia dintre medicii care au plecat pentru a se împlini profesional, prin practica întrun domeniu mai putin dezvoltatîn tara noastra la acea vreme:

"Eu am fost în Franta pentru a acumula, pentru a face o noua specialitate pe care, la vremea aceea, speram din tot sufletul sa o pun în practica aici. (...) Un loc de munca, revin, repet, pe care eu mi l-am dorit nu pentru a face undeva o chirurgie obis/tuita, chirurgie generala, ceea ce faceam sj aici, ci a face undeva, un domeniu deasupra a ceea ce fac sj în prezent aici sj ceea ce faceam atunci aici."

Au fost sj medici care au plecat pentru a-sj ìnsop soful/sopa care se aflau deja în strainatate. In aceste situatü, ei au fost bine informati referitor Ia posibilita^ile de specializare fi practica în clinicile din strainatate, precum a relatât o participanta la acest studiu:

"Sotul meu a plecat cu 2 ani înainte, participând la concursul de internat organizat pentru straini (...) sj eu am plecat dupa 2 ani cu un AFS, adica Attestation de Formation Spécialisée (...).. .pentru reîntregirea familiei. (...) A§a s-a întâmplat, a fost o conjuncture, a§a s-a întâmplat..."

Dimensiunea economica a motivatiei ocupa un loe secundar în cazul acestei categorii de medici. Niciuna dintre persoanele intervievate nu a evidentiat aspectul financiar ca fiind prioritar în luarea deciziei de a pleca sa profeseze în alta tara. Mai mult, unele dintre ele au specificai principala motivatie comparativ eu resursele materiale.

"în momentul ala pur sj simplu nu mai lucrasem în alta parte, voiam sa vad cum este, sa câçtig experience. Nu am plecat format de nu §tiu ce împrejurari defavorabile aid. Am plecat ca sa ca§tig experience. Sj chiar mi-a folosit."

2. Aventájele experientei de lucru în strainatate. Valorizarea experientei

Avantajul cert al lucrului în strainatate a fost reprezentat de practica performanta de care au beneficiai acesjj medici în cadrul stagiilor lor, superioara posibilitatilor de exercitare a profesiei în sistemul medical románese. Participan^! Ia cercetarea noastra apreciaza experienta lucrului în strainatate sj abilitatile astfei dobândite si au déclarât ca s-au simtit aprecia^ pentru reusjtele lor profesionale în clinici de prestigiu din Europa Occidentale. în continuare, decláratele a doi dintre medici evidentiaza satisfactia de a profesa în condrrji de top international:

"... foarte multumit pentru ca acolo a fost o specializare într-un domeniu care deocamdata aici, în Romania, ramane intangibil pentru foarte multi, este foarte, foarte greu de atins în conditine actúale din Romania - transplantul de organ."

"Bineînteles, lucrezi în alte condici- în cu totul alte conditji. (...) CeI putjn între clinica în care lucrez eu sì cele din Occident diferente este înca foarte mare. înca este foarte mare. Pornind de la conditale hôtelière - astea le vede oricine din momentul în care intra într-un spital - pana la tehnica la care ai accès, la viteza cu care ai accès la respectivele exploran, posibilitati financiare, la medicamente si a§a mai departe..."

în plus, la întoarcerea în Romania, o parte dintre ei au reusjt sa contribu ie semnificativ la dezvoltarea unor clinici sau servici/ în privila utilizarli unor noi tehnici sj tehnologii de top la nivel international.

"... rezultate (...) comparabile cu ceea ce se face în Franta pentru ca la asta ne referim, cu tehnici noi pe care le-am adus sj le-am implementat aici, pe care toti colegii le-au preluat. Spun eu ca fata de alte centre asemanatoare avem un pas înainte, toemai pentru ca sunt multe lucruri pe care le-am adus. Lucruri pe care le-am ìnvat,at acolo sj pe care nu puteam sa le ìnvat aici."

"A fost o experienta pe care am utilizat-o ulterior. Am implementat aici anumite metode pe care nu le utilizam. Eu acolo fusesem formata. A§a se formau, aveau baza tehnologica extrem de bine dezvoltata, dupa care eu aici, când am avut oeazia, am reusjt sa le pun în practica."

Mediai care au fost plecati au apreciat în primul rând experienta din perspectiva relapilor profesionale în cadrul sistemelor medicale occidentale: relatiile ce se stabilesc între colegí, cu superiori! sau subalterni!:

"Sunt... sunt mult mai deschisj în relatiile cu ceilaltj colegí, nu se sfiesc sa recunoasca ca nu §tiu un lucru sj sa ceara parerea altuia, asta la noi nu se întâmpla. Nu ai sa vezi niciodata un doctor care sa recunoasca : "bai, eu sunt mai limitât, eu nu §tiu asta, hai sa mergem sa îl întrebam pe colegul meu care e mai de§tept". Nu o sa se vada niciodata asta la noi."

... si au apreciat în mod deosebit relapile medic-pacient.

"Relatiile sunt foarte deschise sj în relaya cu pacientul. Deci te ìnvat,a sa ai rabdare, sa vorbe§ti frumos, nu ìl repezi, nu tipi la e I, sunt altfel. Ei considera ca daca eu sunt aici, sunt platit sa fac treaba asta, atunci pacientul nostru e stapanul nostru. Nu invers. Sunt cu totul altfel. (...) Deci Ia ei nu ai sa vezi medici jignind pacientul, spunându-i ceva..., nu exista a§a ceva. (...) Deci în primul rând §tiu sa ma comport cu pacientul, altfel poate decât §tiam înainte..."

De asemenea, medicü consjjentizeaza cresterea încrederii în sine sj a competetele lor profesionale, dar sj schimbarea anumitor valori precum: respectul fata de pacient, responsabilitatea, dar sj principü de colaborare sj urmarire a scopurilor în viata.

"M-a schimbat. Cred ca mi-a dat încredere în mine mai mult decât poate aveau altji. Faptul ca eu vazusem lucrurile pe care ei le vazusera doar cu ochii mintii în carti sau Ia televizor, faptul ca facusem, pusesem mâna, vazusem pe alti i cum fac..."

"Am ramas cu aceleasj principi!, principi! de practica medicala vreau sa spun, de practica profesionala, chirugicala, pe care în mare parte mi le-am însusjt un pic diferit sau mi le-am ascutjt pe cele pe care ni le formasem aici, în decurs."

Nu trebuie neglijate nici competetele lingvistice dobândite, relapile profesionale si de prietenie, precum sj dezvoltarea unui cadru de colaboran prin proiecte sj programe ulterioare.

"Si chiar a merge sa traiesti zi de zi în alta tara ìnseamna sa-ti descoperi resursele: de a vorbi alta limba, de a interactjona cu oameni cu o cultura oarecum diferita... pe nenumarate planuri am avut experienta."

"Eu zie ca a fost foarte utila §i din punct de vedere social, pentru ca am cunoscut sj oameni de calitate cu care înca mentjn relatiile sj ne vedem la congrese, ca §i pentru pregatirea mea profesionala. Sj pentru limba."

3. Motivatia întoarcerii

Medicü care au plecat sa profeseze în strainatate nu au fost motivati de a dorinta de a ramane acolo, ci de a se întoarce în Romania valorizând experienta castigata în clinici sj spitale din Europa. în acest sens, specializarile urmate puteau constituí un punct forte în cariera profesionala din Romania, iar tinerii medici erau optimisai ca sistemul medical románese se va dezvolta în urmatorii ani.

"Practic am luat decizia sa vin aici ca sa realizez sj aici ceea ce am învat,at sj acolo, mai ales ca în specialitatea asta nu existau multe persoane cu pregatirea mea."

"M-am întors pentru ca eu eram aici, luasem deja examenul de preparator, eram în UMF, îmi vedeam cumva calea deschisa..."

Principala motivatie a revenirii în tara de origine a fost totusi reprezentata de aspectul familial: reîntregirea familiei, nasterea unui copil, dorinta de trai alaturi de cei dragi. Unii dintre medicii care s-au întors erau casatorhj sj în aceste conditü dorinta de a parasi definitiv tara pentru a se instala în strainatate a fost pusa în balanta cu responsabilitatüe familiale.

"... pana la urma m-am întors pentru ni§te motive de familie. Fiind foarte légat de familia care îmi ramasese în tara, m-am întors."

"Cât am fost singurei ne puteam plimba de ici colo fara problème, mai u§or, dar acum, eu un copil de ? an - era mai complicai Sj am decis sa ne întoarcem."

De asemenea, nu trebuie neglijata nici conjuncture politica, Romania nef und membra a Uniunii Europene înainte de 2007, echivalarea diplomelor constituía o procedura anevoioasa, iar posibilitatile de obtinere a unor contraete de munca pe termen lung erau foarte restrânse comparativ cu perioada actúala. Astfel, unul dintre factorii care au déterminât medicii sa se întoarca în tara de origine a fost limitarea oportunitaplor de a obpne noi contraete profesionale, ceea ce evidentiaza doi dintre participant!! Ia studiu:

"Pai pe vremea respectiva nu se recuno§teau diplómele române§ti. Sj atunci nu puteai lucra decât pe posturi de intern, de rezident, pe perioada determinata."

"Faptul ca atunci Romania nu era ìn UE sj ìn 2004 studiile, deci facultatea de medicina, nu se recunoa§teau, nici specialitatea nu se recuno§tea, deci ìn momentul ìn care a expirât contractul a trebuit sa ma întorc. Daca se întâmpla sa îmi expire contractul dupa intrarea în UE nu ma mai întorceam. Deci m-am întors de nevoie, cum s-ar spune."

Concluzii

Experientele dezvaluite de participant!! de studiu în cadrul interviurilor s-au încadrat, din perspectiva temporara, înainte de aderarea României la Uniunea Europeana, majoritatea medicilor fiind plecati în perioada 1999-2001. Aceasta perioada corespunde primei decade dupa caderea comunismului, în cadrul careia tara noastra s-a conf runtat cu o serie de reforme socio-economice în vederea trecerii spre o economie de piata, afectând sj domeniul medicinei caracterizat la acea vreme prin carente în privila aplicarii tehnologiilor avansate, a posibilitatüor de documentare §tintifica de înalt nivel, limitarea schimburilor de experienta internationale, a programelor de cercetare sj de dezvoltare a infrastructurii în cadrul retelelor de specialitate internationale etc. în acest context, rezultatele studiului au evidentiat factori care au fundamentat decizia medicilor romani de a pleca sa lucreze în strainatate pe perioade mai lungi sau mai scurte.

Din declarable medicilor, dorinta de perfectionare sj de experienta în conditi! de lucru performante s-au délimitât ca principale motive ce i-au déterminât sa profeseze temporar în tari occidentale. Practica în clinici sj spitale din strainatate constituie o reala sursa de satisfactie pentru acesti medici. Ei s-au simtit valorizati si au subüniat facilitatea cu care au reusjt sa se adapteze lucrând în alta tara. Astfel, pe langa beneficiile profesionale, medicii au consjjentizat sj îmbogatirea experientei de viata prin provocarile culturale sj sociale pe care le-au avut de înfruntat. întoarcerea în tara a fost determinata în special de expirarea contractelor, obtinerea unora noi fünd dificila înainte de aderarea României la Uniunea Europeana. Astfel, unii medici regreta faptul de a se fi întors pentru a-sj continua cariera în Romania, în timp ce altii au reusjt sa-ti dezvolte cariera în tara sj sa contribuie la dezvoltarea unor noi servicii pentru pacienti.

Studiul exploratoriu a permis evidentierea unor noi dimensiuni ce se dórese a fi aprofundate în cadrul cercetarilor pe tema migratiei medicilor. Motivatine medicilor care au decis sa revina în tara lor vor putea fi ulterior comparate cu motivatiile medicilor romàni care continua sa profeseze ìn strainatate evidentindu-se astfel contexte sj paíern-uri ale migratiei acestei categorii profesionale. Mai mult, identificarea sj analiza factorilor motivational! ai deciziei de a pleca pentru a profesa în strainatate, dar sj a celor care ar determina medicii romàni emigrati sa revina în tara de origine, pot contribuì la elaborarea sj implementarea unor proiecte sj programe în scopul mentinerii acestei categorii profesionale în Romania.

Footnote

1 Miguel A. García-Pérez, Carlos Amaya, and Ángel Otero, "Physicians' migration in Europe: an overview of the current situation", BMC Health Service Report, 2007, 7:201

2 World Health Organization (WHO). Working together for health: The World Health Report 2006. http://www.who.int/ whr/2006/en/index.html.

3 Jean-Christophe Dumont, Pascal Zurn, Pascal, 2007, "Immigrant Health Workers in OECD Countries in the Broader Context of Highly Skilled Migration" International Migration Outlook: Sopemi Edition, OECD, 2007 http:// www.oecd.org/dataoecd/22/32/41515701.pdf.

Footnote

1 Organisation for Economic Co-operation and Development (OECD). "Les migrations internationales des personnels de santé", Syntheses, février 2010 http://www.oecd.org/dataoecd/6/32/44786o70.pdf.

2 Adriana Galan, Victor Olsavszky, Cristian Vladescu " Emergent challenge of health professional emigration: Romania's accession to the EU", în Wismar, M. et al. (eds.) Health Professional Mobility and Health Systems, World Health Organization 2011, 449 - 477

3 Garda-Pérez, Amaya sj Otero, "Physicians' migration", 6

4 Galan, Olsavszky, Vladescu, "Emergent", 452

5 Daniel D. Bohl "The Ethics of Physician Migration and the Implications for the United States", Consilience: The Journal of Sustainable Developement, 2009. http://journals.cdrs.columbia.edu/ consilience/index.php/consilience/article/view/14/12.

6 James Buchan, "How can the migration of health service professionals be managed so as to reduce any negative effects on supply?". World Health Organization 2008 and World Health Organization, on behalf of the European Observatory on Health Systems and Policies 2008, http://www.intlnursemigration.org/assets/pdfs/7_hsco8_epb_10.pdf.

Footnote

1 Buchan, "How can", 12.

2 James Buchan, "Migration of health workers in Europe: policy problem or policy solution?" în Dubois, C-A., McKee, M., Nolte, E. (Eds.) Human Resources for Health in Europe, (Berkshire: Open University Press 2006), 41-63.

3 Dumitru Sandu, Lumile sociale ale migrapei. românesti în sträinätate, (lasj: Polirom, 2010), 35

References

BIBLIOGRAFIE

BOHL, Daniel, D., "The Ethics of Physician Migration and the Implications for the United States. Consilience: The Journal of Sustainable Developement", 2009, în http://journals.cdrs. columbia.edu

BUCHAN, James, "Migration of health workers in Europe: policy problem or policy solution?" în Dubois, C-A., McKee, M., Nolte, E. (Eds.) Human Resources for Health in Europe, Open University Press, Berkshire, 2006.

BUCHAN, J., "How can the migration of health service professionals be managed so as to reduce any negative effects on supply?", World Health Organization 2008 and World Health Organization, on behalf of the European Observatory on Health Systems and Policies, 2008, disponibil Ia adresa: www.intlnursemigration.org.

DUMONT, Jean-Christophe, ZURN, Pascal, "Immigrant Health Workers in OECD Countries in the Broader Context of Highly Skilled Migration", in International Migration Outlook: Sopemi Edition, OECD,2007, disponibil Ia adresa: www.oecd.org .

GALAN, A., OLSAVSZKY, V., VLADESCU, C, "Emergent challenge of health professional emigration: Romania's accession to the EU" , in Wismar, M. et al. (eds.) Health Professional Mobility and Health Systems, World Health Organization, 2011.

GARCIA-Pérez, M. ?., AMAYA, C, and OTERO, ?., "Physicians' migration in Europe: an overview of the current situation", BMC Health Service Report, 2007.

Organisation for Economic Co-operation and Development (OECD) (2010). "Les migrations internationales des personnels de santé". Syntheses, février: www.oecd.org.

SANDU, Dumitru, Lumile sociale ale migrapei. românesti în sträinätate, lasj, Polirom, 2010. World Health Organisation, 2010, Migration of health workers, Fact sheet N°301, disponibil pe adresa: www.who.int.

World Health Organization (WHO). 2006. Working together for health: The World Health Report, www.who.int.