Imigratia musulmana si identitatea nationala în Europa. Împreuna sau separati?

Abstract

In recent years european countries have begun to question the success of multiculturalism, promoted under the impetus of "the unity and diversity" logo, outlining Muslim immigration as a threat to national identity. How the officials speech outline the muslim immigration-national identity duality, which are the terms that are translating this crisis and how they are interpreted in the muslim countries, here are some questions that will structure the presence article. [PUBLICATION ABSTRACT]

Headnote

Abstract

In recent years european countries have begun to question the success of multiculturalism, promoted under the impetus of "the unity and diversity" logo, outlining Muslim immigration as a threat to national identity. How the officials speech outline the muslim immigration-national identity duality, which are the terms that are translating this crisis and how they are interpreted in the muslim countries, here are some questions that will structure the presence article.

Keywords

muslims, immigration, national identity, islamophobia, multiculturalism, security

Introducere

"Societatea multiculturalä Ìn care imigranti si localnicii sä tra i a sea multumrçi unii langa alfli a esuat. A esuat total"1. Declaraba, aparÇinând cancelarului german Angela Merkel, soca Iumea diplomatica la momentul respectiv, ridicano multe semne de ìntrebare cu privire la pozrCia unor state "nucleu" fata de problematica multiculturalismului grosso modo si al integrarli comunital;! I or de migranti, cu precadere musulmani, stricto sensu.

Declaraba nu este unica în peisagistica germana încondrçiileîn care Horst Seehofer2, premierul Bavariei sj membru al coalise! Uniunii Social Crestine îndemna la stoparea imigratiei din Turcia si statele arabe.

Ceea ce este deosebit de relevant este faptul ça aceste pozrÇii sensibile au declansat în scurt timp o succesiune de abordäri diplomatice similare ale unor oficial! importanti din Marea B r ita n i e. Franca sau Olanda.

Urrnand aceastä linie generala. David Cameron declara pe 5 februarie 2010 la Conferita de Secu ritate de la München ça Marea B rita nie are nevóle de o întarire a identitätü nationale pentru a opera cu o mai mare eficacitate împotriva extremismului, radicalizan! ci terorismului. Doctrina multiculturalismului ceîncuraja culturi diferite de a träi separat únele de áltele, separate chiar de curentul principal al societarii gazdä, chestiona asupra capacitati! de integrare a musulmanilor în noile state, în égala mäsurä, Cameron se pozitiona în favoarea renuntärii Ia toleranta pasiva, principiu cedat m sprijinul multiculturalismului, Tn schimbul promovärii unui "liberalism músculos"1. Ori tocmai acest liberalism músculos viza pe de o parte amenintarea la adresa comunitätü musulmane cu blocareafinantärilordacä nu sprijinä drepturile femeilor (a se vedea discutiile mai vechi cu privire la valul Islamic ci burqa), iar pe de alta parte se concentra pe respingerea sugestiilor potrivit cärora politica externa poate stopa amenintarea teroristä.

A priori, pozrÇia lui Cameron s-a focusat pe constientizarea cauzelor "homegrown" ale ideologie! extrémiste, conturîn care multiculturalismul, ca politica nationale, a trecut cu vederea comunitarie segregate a cäror comportamente deviau de la valorile societätü occidentale. Prin aceastä ultima particularitate multiculturalismul de stat a "esuat în emiterea unei viziuni despre societate, din care tinerii musulmani sä simtä cä fac parte, în cäutarea unui element cu care sä se identifice si cäruia sä îi aparCinä, ideologia extremista poate fi optiunea "2 .

Ideea este rezumatä, în termeni mult mai generali, ci de presedintele Frantei, Nicolas Sarkozy, care afirma "în tóate democrazie noastre, ne-am preocupat mai mult de identitatea celui care ajunge în tara si mai putin de identitatea tärii care ÎI primeste"3, punând accent pe datoria imigrantului de a se intégra în corpul cetätenesc "nu vrem o societate în care comunitarie sä coexiste únele aläturi de celelalte. Dacä vin în Franja, trebuie sä accepte cä fac parte dintr-o singurä comunitate, comunitatea nationalä"4.

Nici primul ministru olandez, Maxime Verhagen nu s-a abätut de Ia acest memorandum colectiv împotriva multiculturalismului declarând cä cetätenii olandezi nu se mai simt "acasä în propria tara"5.

Reluând o tema tratata intens înca de la începutul anilor 1990, Stanley Hoffman6 sustinea cä statele occidentale sunt astäzi invádate "nú de catre armate si tancuri, ci de emigranti care vorbesc alte limbi, ve n e rea za alti Dumnezei, aparan altor culturi, le vor lúa slujbele, le vor ocupa pämanturile, vor trai departe de sistemul de prosperiate si le vor amenità modul de viatä", eie reitereazä o serie de discursuri si atitudini cu privire la conexiunea imigratie-identitate nationalä. Un lucru este cert: ele nu sunt nici pe departe noi.

Binomul imigratie/identitate nationalä a fost de altfel una dintre axele centrale aie campaniei prezidentiale franceze din 2007, candidata socialista Ségolène Royal sugerând fiecärui francez sä detinä drapelul national, în timp ce Nicolas Sarkozy p rom i tea creearea unui Minister al Imigratiei si Identität!! nationale7. Mai mult, dezbaterile de la nivel européen traduc îngrijorarile manifestate la nivel de state europene cu un procent ridicat al imigrantilor musulmani, ça Franca si Germania. Spre exemplu, un sondaj de opinie efectuat de Le Monde1 susine ça 68% dintre francezi si 75% dintre germani considera ça musulmanii nu sunt bine integraci în societate, în timp ce 42% dintre francezi si 40% dintre germani asociazä i migrate musulmana cu atacul la adresa identitätü nationale.

Percepiti ca "manifestarea amenintärilor", atacul la adresa democrazie!"2, bogey man-ul societarii moderne, migranti! apar Tn limbajul autoritätilor nazionale ca un rise la adresa locurilor de muncä, simbolul cresterii criminalitätü sau chiar ca factor destabilizator al identitatii nazionale prin subminarea valorilor culturale. Pe aceastä traiectorie, Ìntrebari de tipul "constituie imigratia un rise real sau imaginar la adresa identitätü stateloreuropene?" sunt mai multdecât legitime.

Imigrafia musulmana si identitatea nafionala. N acte rea Islamofobiei

Pilonul identitätü nationale, susine Anna Triandafyllidou3, este redat de capacitatea de a defini ciné este membrul unei comunità^ si cine este sträinul. Urmând aceastä unie generala, esenta a ceea ce conceptul de "noi" simbolizeazä nu cristalizeazä specificitatea cultúrala sau unicitatea unei nafluni, ci ,mai degrabä, reuneste filamentele unei identità^ ale carei principii contrasteazä cu cele ale conceptului de "ei".

Pe de alta parte, Gellner sugereazä cä pentru ca doi indivizi sä facä parte din aceeasi naflune trebuie sä se identifice în primul rand cu o cultura comuna4.

Acestepozi^ii sunt interesante în masuraîn care imigrala impune o "absenta/ prezen^ä" ce contravine ordinii nazionale: imigrantul este pe de o parte absent în interiorul statului na^iune cäruia Ìi aparCine, iar pe de alta parte este prezent pe teritoriul unui statcu care nu se identifica. Ori în conditiileîn care organizarea lumi! se raporteazä la state si state na^iuni, absenta din statuì de origine si prezen^a Ìntr-o tara sträinä conduce la excluderea imigrantului din ambele societäti.

Per se, paradoxul este conturat de Abdelmalek Sayad care susine cä "imigraf/a si dubiura sa, emigrala oferä ocazia de a confronta în practica, prin experien-fa, ordinea nafionalä, mai precis distincfia dintre national ci non-national. Imigrantul pericliteazä ordinea natfonalä forfandsä creada ceea ce nu exista, sä creada ceea ce nu ar trebui sä fie crezut ça exista. "5

Triada migrale - securitate- islamofobie se înscrie în logica evenimentelor teroriste începând cu celé de la 11 septembrie 2001 si continuând cu celé de la Madrid sau Londra, evenimente care au conturat o noua paradigma, aflata am spune în contradirectiei celei gândite de Fukuyama la începutul anilor '90, cea a sfârsitului unitarii de timp, de loc si de acflune. Atacurile teroriste nu au fäcut decât sä amplifiée tensiunile dintre migranti musulmani si populaba majoritarä, conducând la ceea ce avea sä fie cunoscut sub numele de islamofobia. Reunind "tóate fórmele de diseurs, atât interviuri cât si acte, sugerând ça émana dintr-un centru ideologic identic - frica (fobia) irationale de islam"1, islamofobia se articuleazä în statele cu procent destul de mare de migranti musulmani. Unii autori, ca Astrid Bottocher, sustin cä nu avem de-a face cu o conceptualizare a termenului, ci asistäm mai degrabä Ia o contextualizare a lui. Discursul cu privire la islamofobie se concentreazä m jurul unei mitologii a complotului dominata de frica desävarsirii Eurabiei datorate ratei mari de nasteri a imigrantilor musulmani2. Islamofobia contureaza imaginea negativa a musulmanilor discriminati datoritä unor contexte faptice, imagínate sau atribuite identificärii cu religia islamica. Sabine Schiffer, traseazä o linie de demarcale Ìntre conceptul de Jslamcritique" si "islamofobia" sugerând cä dacä primul termen critica anumite interpretar! din Coran si Hadith si nu se refera la musulmani m cai ita te de bloc monolitic, cel de-al doilea face trimitere, citând din cele douä surse reigioase, la lipsa de moralitate a musulmanilor, prezentacelordin urmä peteritoriul statelorgazdäfiind perceputä ca forma de ocupare3. Efectele acestei clasifican sunt deosebit de importante Ìn mäsura Ìn care daca "islamcritique" are obiectivul de a facilita integrarea musulmanilor Ìn statele europene, "islamophobia" determina segregarea. Alti autori, ca Robert Spencer4, apreciazä cä "islamofobia" nu este decât un instrument créât de islamisti! moderati pentru a atrage atenea de la adunile jihadiste aie teroristilor.

Imigrafia musulmana si insecuritatea. Construirea sociala si politica a "islamofobiei"

La câteva saptamâni dupa atentatele teroriste de la Londra, apanda unui tañar cu trasaturi orientale si ghiozdan negru intrând ìntr-un vagón al metroului londonez5 a stârnit panica printre cälätori. Unii au coborât, în timp ce alti au préférât sä se retragä în vagonul aläturat.

Dupä scuri timp de la referendumul din Elvetia privind interzicerea constructiei minaretelor, un sondaj efectuat Ìn Franta sustinea cä 57%6 dintre francezi ar vota în mod identic în timp ce 47% arfi în favoarea interzicerii moscheelor.

în Feijennoord Rotterdam, cândva cartierul muncitorilor portuari, astäzi cartierul imigrantilor, construirea celei mai mari moschei din Europa, Es-Salam, proiectatä de un renumit birou de arhitecturä olandez, a produs dispute în rândul locuitorilor orasului. Reactiile scandaloase nu au fost determinate de Ìmpotrivirea din percepte religioase si nici de "Ìnaltimea minaretelor" (a cäror construire a fost interzisä Ìn Elvetia prin referendumul din 2009), ci esentialmente datoritä faptului cä prin materializarea acestui proiect va fi depäsitä Ìnaltimea instalatiilor de iluminat ale stadionului de fotbal7.

Acelaci oras multicultural, prezintä alte astfel de exemple, în timpul unei sedinte la tribunal avocaci musulmani au refuzat sä se ridice la intrarea judecätorilor precizând ça textul Coranului îi invada ça tcvÇi oamenii sunt egali, iar în 2008 De Telegraaf, un ziar local, relata despre cazurile a peste 172 de barbati care sunt casatoriti cu douä sau chiar 3 femei.

Exemplele menzionate mai sus radiografiazä pe de o parte diferentele culturale, iar pe de alta parte incidenza stereotipiilor la nivelul societätilor europene. Paul Scheffer, un renumit ziaristolandez, prezenta aceste diferente în termenii unei "drame multiculturale"1.

"Drama" imigran^ilor musulmani se produce, afirma acesta, datoritä unei tolérante gresit interpretate de societatea majoritarä eu scopul evitarli conflictelor, tolérance ce are ça efect final cresterea violerrÇei în rândul migran^ilor în detrimentul respectärii legilor2.

în Franca, statîn care se regäsesc 6 milioane3 de musulmani, problematica dintré religie si amenità rea la adresa identitatii nationale devine eu atât mai dezbätutä la nivel de opinie publica in termeni de securitate. Spre exemplu, emisiunea canalului France 3 « Ce soir ou jamais » avându-i ça protagonisti pe Abdelwahab Meddeb, scriitorsi producätorul unei emisuni despre Cultura Islamului, siTariq Ramadan, fost consilier al guvernului englez pentru problème legate de islam, a subliniat doua viziuni paralele a perceptiei asupra islamului la nivel de Occident. "Religia este altceva decât acest calcul meschin între viatä si moarte"4, afirma Abdelwahab Meddeb, ori tocmai aceastä perceptie asupra tezelor islamului are capacitatea de a corupe din interior. Soluta propuse nú putea fi decât despecificarea islamului, procès tradus prin degajarea de dogma religioasä care nu corespunde realitätü. Tariq Ramadan se pozitioneaza însa în sustinerea unei noi conceptualized, cea care vizeazä "dubla autocritica", în calitate de imigrant, individui trebuie sä reflecteze asupra lecturii acestor texte recurgând la o critica a lor atât ça musulman cat si ca occidental.

Urmärind aceastä contextualizare, cu ceva timp în urmä, Francis Fukuyama, s usti n ea o conferita la Washington DC cu privire la identitate, imigrate si viitorul democratiei liberale5 . Ìntrebatfiind cum vede integrarea imigrantilorìn democratiile liberale, Fukuyama aträgea atenea asupra relatiei conflictuale dintre societätile gazdä si integrarea minoritatilor culturale "mai aies a celor care provin din tarile musulmane"6. Exista semnale negative pe acest palier, afirma acesta: atentatele din Madrid, asasinarea regizorului Theo Van Gogh de catre Mohamed Bouyeri la Amsterdam, atentatele din Londra, revoltele din suburbiile Frantei.

Fukuyama se desprinde de falia religioasä în contruirea argumentare! sale, mizând pe o abordare mai degrabä sociologica. Preluând modelul lui Tonnies, altfel spus distinta Gemeinschaft - Gesellschaft, istoricul analizeazä aceastä înclinatie spre violenta a comunitätilor de imigranti musulmani în raport cu modificarne impuse de tranzitia de la o societate Ìnchisa, supusä unui set de valori riguros structurale, la o soccietate moderna, de consum, axatä pe principii liberale. Identitatea devine problematica în momentul în care musulmani! pä räsesc societätile traditionale emigrând. Situatia comporta o serie de anomalii în conditile în care "identitatea unui individ musulman nu mai este sustinutä de societate, asupra lui existând o presiune puternicä pentru a se conforma normelor culturale predominante în societarie occidentale"1. Astfei de abateri conféra o explicate coerente unor întrebari ce fac distinta între ceea ce este permis (hallal) si ceea ce este interzis (haram). La intersecala acestor problematici identità re se naste, afirma istoricul, islamismul radical ci jihadismul. Asi sta m la ceea ce Abdelwahab Meddeb numeste despecificarea islamului. Identitatea musulmana devine mai curând o particularitate de crédita interioarä decât una de aliniere la o practica sociale exterioarä. Totodatä, aceast sablón de analiza permite extrapolarea unei alte dimensiuni: creste rea criminalitä^ii în rândul cele! de-a doua generati! de imigranti: "prizonieri între doua culturi eu care nu se pot identifica sunt atrasi în mod deosebit de ideologia universalista pe care o oferä jihadismul contemperan"2 ( cu titlu de exemplu, majoritatea imigrantilor din Germania manifesta o puternicä reacfle de respingere a societarii germane, respectiv a identitätü germane3).

Ca o prelungire a acestei asertiuni. Pierre Hassner, filosof si expert în relamí internationale publica pe situi Aljazeera un articol intitulât "Geopolitica Pasiunii"" încercând sä surprindä caleva dintre particularitätile lumii arabe. Aceastä geopolitica a pasiunii graviteazä în jurul a trei mari teme: frica, aspiraba catre securitate, bunuri materiale, onoare, màndrie si cäutarea gloriei, statusului si recunoasterea drepturilor si meritelor. Negarea acestor trei pasiuni va duce la dezläntuirea furiei.

Aceastä particularitate genereazä una dintre cele mai reprezentative dileme a "islamizärii Europei": "fie îi invada m pe musulmani sä fie cetäteni globali care träiesc în societäti democratice pluraliste, fie, din contra, islamisti! castiga"5. Interpretarea traduce o traiectorie certa: slabä integrare a migrantilor musulmani va duce la "islamicizarea Europei".

O alta discute care conduce la islamofobie în calitate de factor destabilizator este constructia politica ce legitimeazä astfel de atitudini. Dezbaterile cu privire la interzicerea välului Islamic într-o serie de state europene amplifica starea de tensiune între migranti! musulmani si populaba majoritarä, rädicand o serie de semne de întrebareînceeace priveste asocierea apartenentei religioasea cetätenilor cu ideea de amenintare la adresa identitatii statelor natiune.

Ìnca din 1994, ìntr-un articol din Le Point, Ministrul francez al Educatiei de la acea vreme, François Bayron, fäcea referire la purtarea välului islamic ca la o amenintare la adresa valorilor identitare sugerând "Donnea nationale nu poate fi ignorata. Vom continua sä acceptäm semne religioase discrete, dar nu vom putea accepta semne ostentative care divid copiii nostri"6, în conditile unei sustineri masive a populatiei, 86% dintre francezi opunandu-se purtärii välului în scoli, în octombrie 1994 pozitia adóptala Ia nivel declarativ se transforma în actiuni operative, politia fiind chema t ä în Lille pentru a împiedica patrunderea în incinta unei scoli a unui grup de 22 de eleve ce purtau välul islamic.

Discutine care prívese interzicerea anumitor simboluri religioase islamice dése ri u în prezent rolul identitatii nationale si locul religiei în societätile europene.

La nivelul societarii franceze dezbaterea eu privine la interzicerea purtärii "burqa" graviteazä în jurul conceptului de identitate si securitate nazionale, în mäsuraîncareSarkozy apreciazä burqa dreptsimbol al suprimärii dreplurilorfemeilor, iar o Comisie Parlamentara recomanda interzicerea purtärii burqa în locuri ça spitale si transportul public, mentjonând "vizibilitatea fe^ei în spati ul public este esentala securilätü noaslre, fund o condire de a trai împreuna"1. în alte state europene, ca Germania, Olanda sau Belgia interzicerea purtärii burqa se Ìnscrie Ìntr-un lung sir al demonslratiilor privind drepturile femeilor si lupta Ìmpotriva acestei "Ìnchisori mobile"2, în timp ce în Elvella referendumul privind interzicerea conslrucCiei minaretelor a obtinul 57,5 % din voturi, acflunea fund interpretata ca "expresia fricii si a ìngrijorarii privind adunile extremiste care resping lraditile tärii"3.

Reacfia lumii islamice fata de "islamofobie"

Ìntr-un articol intitulât sugestiv "Vin musulmani!", publicat ìntr-un ziar saudit, se vorbea despre faptul ca indiferent ce cred "europenii despre musulmani si despre viitorul vai de migranti, continentul are nevoie eu desavârsire de sânge si idei noi"4. Mai mult, datoritä numärului imigran^ilor musulmani, únele dintre orasele europene Ìncep sä semene tot mai mult cu Beirut, Istanbul sau orice alt oras din Orientul Mijlociu.

Critica dezvoltatä la nivel de presa scrisä sefocuseazä în special pe interzicerea purtärii välului islamic sau al burka în calitate de "pericol la adresa securilatii", totul în contextul în care, susfln ziaristii, la nivelul statelor europene "nuditatea de pe strazi si sexul peplajäsunt considerate a fi afisateîn numelearteisaua libertatii individuale"5.

O alta axä criticata este cea a manipulärii media, limbajul utilizai pentru a descrie prezenja musulmanilor în Europa oscilând Ìntre concepte ca jihad, räzboi, radicai sau extremism, conducând la perceperea islamului ca o problema per se6.

Una dintre cea mai cunoscute voci ale islamului ramane cea a lui Tarik Ramadan care, urmärind linia impusä de Francis Fukuyama în ceea ce priveste identitatea musulmanilor din Vest, susine ca globalizarea a déterminât ca vechile puncte de referida lraditionale ale migran^ilor sä dispara. Epoca în care trairn, susine acesta, este mult mai complexa si diversa si, deci, nu mai poate fi explícala prin dualitatea Darai Islam-Daral Harb. Utilizând conceptul de "personalitate musulmana". Ramadan vorbeste despre aparrÇia unei noi forme de isiam, cel european, potrivit profiului migrantului musulman "credincios principiilor islamului, imbracai în cultura europeanä si împamânlanilîn cullura veslicä"7. Manifeslul penlru un nou "noi"8 publicatîn2oo6faceaapel la necesitatea musulmanilor migranti de a renunta la atitudinea de vieti maci de minoritate discriminata înfavoarea unei participan active la nivelul societätilor gazdä. RenurrÇarea la izolarea sociale, reigioasä si cultúrala arfi fost contraponderea tezei incapacita^! musulmanilor de a se intégra si echivalentul tranzrçiei de la "o lenta revolute a fricii" la o "determinante revolute a încrederii".

Desi teza lui Samuel Huntington eu "ciocnirea civilizatiilor" a fost destul de criticata. Ramadan argumenteazä faptul cä dacä aceastä idee nu are un corespondent în realitate, ingrethentele ce ar putea duce la definitivarea acestei teze sunttot mai prezente la nivelul statelor europene: o slabä comunicare între europeni si migranti musulmani, acceptarea unor stereotipuri, interese politice si geostrategice divergente, lispa unei imagini clare a musulmanilor migranti despre cum vor sä fie percepiti în statele vestice: "musulmani" sau mai degrabä "pakistanezi, turci sau arabi". Concluzia la care ajunge Tarik Ramandan este extrem de interesante în mesura în care susine cä viitorul dialog dintre civilizatü nu va avea loc între frontierele geopolitice reprezentate de facto de "islam" si "occident", ci se va derula în cadrul societätilor europene1.

Concluzii

La nivelul statelor europene nu exista o pozifle comuna în ceea ce priveste amenintarea musulmana ra cord ata la esecul multiculturalismului. Sunt migranti musulmani o amenizare la adresa statelor vestice pentru cä refuzä sä consume alimente care nu sunt premise sau trebuie ca acestia sä manifeste actiuni violente fata de guvernele care i-au adoptât pentru a fi considerati un rise? De altfel, este islamul radicai, si implicit terorismul, singurul rise la adresa statelor vestice sau cultura Europei esteîn pericol datoritä prezentei acestora peteritoriul sau?

Interzicerea unor Ìnsemne religioase, discute ce dateazä înca din 1994 dar care a luat amploare în ultimii doi ani, ridica o serie de dileme în ceea ce priveste capacitatea statelor europene de a pune în practica ideea multiculturalismului si a "unitätü în diversitate" promovatä la nivelul Uniunii Europene, eu mult înainte ca liderii europeni sä promoveze "esecul" multiculturalismului. în prezent, multiculturalismul este mascat de un cumul de concepte ca secularizare, segregare, integrare, asimilare, în timp ce mass-media contureazä profilul migrantilor musulmani în termeni ca extremism, violenta, jihad, radicalizare.

Guvernele nationale vorbesc despre nivelul economie scäzut al acestei minoritäti, despre eriza identitätü, slabä educale si incapacitatea lor de a se integra în societätile occidentale în mäsura în care deteritorializarea a dizolvat sentimentul de apartenentä la vreun stat natiune. Acelasi guverne vorbesc despre tendinta musulmanilor din vest de a forma comunitäti religioase închise, ceea ce duce la ghetorizare si radicalizare. Pe acest fond, declaratule care certifica sfârsitul multiculturalismului, nu numai ca nu vor stopa ameinintarea teroristä, dar asemenea pozitilor abórdate dupa intervenga în Irak si Afganistan care shitau scenarii apocaliptice ale islamofobiei, vor duce la amplificala potentialului de radicalizare. Cu atât mai mult eu cat, discursurile fac tri mi tere la identitatea nationale sj întarirea valorilor culturale dominante.

întrebarea este dacä oare aceleasi guverne vor sä integreze comunitatea musulmana si dacä da, oare integrarea este sinónima cu lupta împotriva islamului? Dacä acest lucru ar fi adevärat, atunci, spune Pierre Manent, ar trebui sä stim "nu pentru a castiga acest räzboi, pentru ca nu am vrea sä-l pierdem, ci pentru a pregati cu seriozitate pacea"2.

Footnote

1 Televiziunea Romana, "Merkel anuria e$ecul societarii multiculturale", 17 octombrie 2010, http://www.tvr.ro/articol.php7id =90748

2 Matthew Weaver, "Angela Merkel: German multiculturalism has utterly failed". The Guardian, (http://www.guardian.co.uk/ world^oio/oct/^/angela-merkel-germanmulticulturalism-failed) 17 octombrie 2010.

Footnote

1 SBC News, "State multiculturalism has failed, says David Cameron", 5 februarie 2011, (http:// www.bbc.co.uk/news/uk-politics-i237igg4).

2 Oliver Wright, Jerome Taylor, "Cameron: My war on multiculturalism". The Independent, 5 februarie 2011 (http^/www-independentro-ulc/news/ulc/politics/cameron-my^war-on-muhicuKuraHsm -2205074-html).

3 "Sarkozy: Ie multiculturalisme, «un échec»" , Le Figaro, 10 februarie 2011, (http://www. lefigaro.fr/flash-actu/2oii/02/io/g700i-2oii02ioFILWWWoo73i-sarkozy-le-multiculturali5meun-echec.php).

4 "Sarkozy: le multiculturalisme, "un échec".

5 "Multiculturalism has failed: Verhagen", Dutch News, 15 februarie 2011 (http://www. dutch news.nl/new5/archives/2oii/02/multicu Itu ralism_has_f ailed _ve.ph ?).

6 Staley Hoffman, "The Case for Leadership", Foreign Policy 81 (iggo-iggi):30.

7 "L'identité nationale en 10 questions". Le Point, 2 noiembrie 2010, (http ://www. lepo int.fr/ actualites-societe/2oog-11-02/debat-l-identite-nationale-en-1o-questions/g2o/o/3g1057).

Footnote

1 Retter Allen, "Islam now considered ,a threat' to national identity by almost half of French and Germans, according to new poll". Daily Mail, 16 ianuarie 2011, (http://www.dailymail.co.uk/ news/article-1344624/lslam-seen-threat-national-identity-half-French-Germans.html ), accesat 10 februarie 2011.

2 Marco Martiniello, "The New migratory Europe: Towards a proactive immigration policy? în Craig, Parssons, M.,Timothy, Smeeding "Immigration and the Transformation of Europe", (Cambridge University Press), 299.

3 Anna Triandafyllidou, "Immigrants and National Identity in Europe", (London: Routledge, 2001).

4 Ernest Gellner, "Nations and Nationalism", (Oxford: Blackwell Publishing Ltd, 1983), 7.

5 Abdelmalek Sayad, "L'immigration ou les paradoxes de l'altérité" , ( Bruxelles, l'Homme, 1991) 292.

Footnote

1 Joceliyne Cesar i, "Securitization and religious divides in Europe. Muslims in Western Europe after 9/11. Why the term islamophobia is more a predicament than an explanation". Liberty and Security, 2006, (http://www.libertysecurity.org/IMG/pdf_Challenge_Project_report.pdfl accesat 20 ianuarie 2011.

2 Astrid Botticher, "Islamophobia? The German Discussion about islamophobia", (2006) (http:// www.cepsr.com/dwnld/botticher2oogo203o6.pdf).

3 Astrid Botticher, "Islamophobia? The German Discussion", 218.

4 Robert Spencer, "Islamophobia and today's ideological jihad" în Robert, SPENCER, "The Political Incorrect guide to islam", ( Regnery Publishing, 2005), 195-197.

5 Alexandru Hancu, "Oameni, spaime, sondaje", Revi$ta22, 10 august 2005, (http://www. revista22.ro/oameni-spaime-sondaje-i950.html).

6 "National identity: Who is really French?" France24, 5 februarie 2010, (http://www.france24.com/ en/20100122-national-identity-marseille-belsunce-immigration-mosque-islanvdebate-james-andre).

7 Sabine Rieder, "Multietnicul Rotterdam Ìsj cauta identitatea ca ora?". Lettre Internationale 75, ( 2010)132-34.

Footnote

1 Rieder, Multietnicul Rotterdam , 34.

2 Rosemarie Sackmann, Bernhard, Peters, Thomas, Faista, "Identity and integration. Migrants in Western Europe", ( Ashgate, 2003), 60.

3 Mihai $tefan Dinu, " RoIu I religiei Tn construe!; ia viitoarei Europe", (Bucuresti Universitatea Matonaia de Aparare Carol I1 2009), (http://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/rolul_religiei_in_ constructia_viitoarei_europe.pdf).

4 Tarik Ramadan, Abdelwahab Meddeb, Mecanopolis, (2008), (http://www.mecanopolis. org/?p=3so).

5 Francis Fukuyama, "Identity, Immigration and Democracy", Jbuma/ of Democracy Vol 17, 2, (2006)

6 Francis Fukuyama, Identity, 6.

Footnote

1 Francis Fukuyama, Identity",^.

2 Francis Fukuyama, Identity , 11.

3 Kerstin Reich, " Immigration and Juvenile Delinquency in Germany" în D., Freilich, Joshua Guerette, T., Rob, "Migration, culture conflict, crime and terrorism" , (Ashgate, 2006), 89.

4 Pierre Hassner, "The Geopolitics of Passions", AUazeera , 29 august 2010, (http://english. aljazeera.net/focus/2oio/o8/2oio8i8i0202049484g.html).

5 Jonathan Laurence, "Managing transnational islam: muslims and the state in Western Europe", în Craig, Parsons, Timothy M. Smeeding, "Immigration and the transformation of Europe", (Cambridge, 2006), 252.

6 Nezar AI Sayyad, Manuel Castells, "Muslim Europe or Europe-Islam. Politics, Culture and citizenship in the age of Globalization", (Lexington, 2002), 13.

Footnote

1 Kayvan Farzaneh, "Europe's Burka Wars", Foreign Policy, (2010), (http://www.foreign policy. com/articles/201 0/05/1 i/europe_s_burqa_wars).

2 Farzaneh, "Europe's Burka Wars", ,(2010), (http://www.foreignpolicy.com/articles/2oio/05/ii/ eu rope_s_bu rq a_wars) .

3 B. Chernitsky, "Worldwilde Muslim Reactions to Switzerland's Anti-Minaret Referendum", MEMRI, 10 lanuarie 2010, Inquiry and Analysis Series Report, No. 579. (http://www.memri.org/ report/on/o/o/o/o/o/o/sSgs.html) .

4 Saudi Columnist: "Brussels increasingly looks like any great Middle East City", MEMRI, 19 mai 2010, Special Dispatch, No.2g64, (http://www.memri.org/report/en/ 0/0/0/0/0/0/41 82.htm).

5 Saudi Columnist: "Brussels increasingly looks like any great Middle East City", MEMRI, 19 mai 2010, Special Dispatch, No.2g64, (http://www.memri.org/report/en/ 0/0/0/0/0/0/41 82.htm).

6 Tarik Ramadan, "How should muslims respond to globalization", 11 noiembrie 2010, (http:// www.tariqramadan.com/How-Should-Muslims-Respond-to.html).

7 Tarik Ramadan, "Western muslims and the future of Islam", (Oxford, Oxford University Press, 2004), 4.

8 Tarik Ramadan, Manifesto for a New "WE", (2006), (http://www.tariqramadan.com/7page =pdf&id_article=738).

Footnote

1 Tarik Ramadan, "Western muslims and", 226.

2 Pierre Manent, "flaf/unea Waf/un//or. Reflex!! asupra democrazie! în Europa", (Bucuresti, Nemira, 2007), 79.

References

BIBLIOGRAFIE

Surse Directe

FREILICH, D., GUERETTE, Joshua, ROB, T., "Migration, culture conflict, crime and terrorism", ( Ashgate, 2006).

FUKUYAMA, Francis, "Identity, Immigration and Democracy", Journal of Democracy VoI 17, 2, (2006).

GELLNER, Ernest, "Nationsand Nationalism", (Oxford, Blackwell Publishing Ltd, 1983).

HOFFMAN, Staley, "The Case for Leadership", Foreign Policy 81 (iggo-iggi}:30.

MANENT, Pierre, "Rafiunea Nafiunilor. Reflexii asupra democratici in Europa", (Bucuresti, Nemira, 2007).

PARSONS, Craig, SMEEDING, Timothy M. , "Immigration and the transformation of Europe", (Cambridge, 2006).

RAMADAN,Tarik, "Western muslims and the future of Islam", (Oxford, Oxford University Press, 2004).

RIEDER, Sabi ne,,,Multietnicul Rotterdam ìsi cauta identitatea ca oras". Lettre Internationale? s,( 2010)132-34.

SACK MAN N, Rosemari e, PETERS, Bernhard, FAISTA, Thomas, "Identity and integration. Migrants in Western Europe", ( Ashgate, 2003).

SAYAD, Abdelmalek, "L'immigration ou les paradoxes de l'altérité" , ( Bruxelles, l'Homme, iggi).

SPENCER, Robert, "The Political Incorrect guide to islam", ( Regnery Publishing, 2005).

AL SAYYAD, Nezar, CASTELLS, Manuel, "Muslim Europe or Europe-Islam. Politics, Culture and citizenship in the age of Globalization", (lexington, 2002).

TRIANDAFYLLIDOU, Anna", Immigrants and National Identity in Europe", (London, Routledge, 2001).

Surse Internet

ALLEN, Petter, "Islam now considered ,a threat' to national identity by almost half of French and Germans, according to new poll". Daily Mail,i6 ianuarie 2011, (http://www.dailymail. co.uk/news/article-i344624/lslam-seen-threat-national-identity-half-French-Germans.html), accesat 10 februarie 2011.

BOTTICHER, Astrid, "Islamophobia? The German Discussion about islamophobia", (2006) (http://www. cepsr.com/dwnld/botti cher2oogo203o6. pdf) .

BBC News, "State multiculturalism has failed, says David Cameron", 5 februarie 2011, (http:// www. bbc. co. u k/news/uk-pol iti 05-12371994} .

CHERNITSKY, B., "Worldwilde Muslim Reactions to Switzerland's Anti-Minaret Referendum", MEMRI, 10 Ianuarie 2010, Inquiry and Analysis Series Report, N 0.579. (http://www.memri.org/ r eport/on/o/o/0/0/0/0/3895. html) .

CESARI, Joceliyne, "Securitization and religious divides in Europe. Muslims in Western Europe after g/n. Why the term islamophobia is more a predicament than an explanation". Liberty and Security, 2006, (http://www.libertysecurity.org/IMG/pdf_Challenge_Project_report.pdf).

DINU, Mihai Stefan, " RoIuI religiei in con struccla viitoarei Europe"/ Bucuresti Universitatea Na^ionala de Aparare Carol I, 2oog), (http://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/rolul_religiei_in_ con str uctia_vi itoareLeurope. pdf) .

FARZANEH, Kayvan, "Europe's Burka Wars", Foreign Policy, (2010), (http://www.foreignpolicy. com/articles/2oio/05/ii/europe_s_burqa_wars).

HANCU, Alexandru, "Oameni, spaime, sondaje", Revista22, 10 august 2005, (http://www. revista22.ro/oameni-spaime-sondaje-i950.html).

HASSNER, Pierre, "The Geopolitics of Passions", AUazeera , 2g august 2010, (http://english. aljazeera.net/focus/2oio/o8/2oio8i8i02020494849.html).

RAMADAN, Tarik, "How should muslims respond to globalization", n noiembrie 2010, (http:// www.tariqramadan.com/How-Should-Muslims-Respond-to.html}.

RAMADAN, Tarik, " Manifesto for a New "WE", (2006), (http://www.tanq ramadan. com/?page= pdf &i d_arti cl 6=738} .

RAMADAN, Tarik, MEDDEB, Abdelwahab, Mecanopolis, (2008), (http://www.mecanopolis. org/?p=350>.

WEAVER, Matthew, "Angela Merkel: German multiculturalism has utterly failed", TheGuardian, (http://www.guardian.co.uk/world/2oio/oct/i7/angela-merkel-german-multiculturalism-failed) 17 octombrie 2010.

WRIGHT, Oliver, TAYLOR, Jerome, "Cameron: My war on multiculturalism". The Independent, 5 februarie 2011 (http://www.independent.co.uk/news/uk/politics/cameron-my-war-onmulticulturalism-2205074.html).

"Sarkozy: Ie multiculturalisme, «un échec»" , Le Figaro, io februarie 2011, (http://www. lefigaro.fr/flash-actu/2oii/02/io/9700i-2oii02ioFILWWWoo73i-sarkozy-le-multiculturalismeun-echec.php).

"Multiculturalism has failed: Verhagen", Dutch News, 15 februarie 2011 (http://www. d utchnews.nl/news/ar chi ves/2011/02/multi cultural i sm_has_f ai I ed_ve.ph p).

"L'identité nationale en io questions", Ìe Point, 2 noiembrie 2010, (http://www.lepoint.fr/ actualites-societe/2oog-ii-02/debat-l-identite-nationale-en-io-questions/92o/o/3gi057).

"National identity: Who is really French?" France24, 5 februarie 2010, (http://www.france24. com/en/20100122-national-identity-marseille-belsunce-immigration-mosque-islam-debatejames-andre).

Saudi Columnist: "Brussels increasingly looks like any great Middle East City", MEMRI, ig mai 2010, Special Dispatch, No.2g64, (http://www.memri.org/report/en/o/o/o/o/o/o/4i82.htm).

Saudi Columnist: "Brussels increasingly looks like any great Middle East City", MEMRI, ig mai 2010, Special Dispatch, No.2g64, (http://www.memri.org/report/en/o/o/o/o/o/o/4i82.htm).

Televiziunea Romana, "Merkel anun-Ca esecul societarii multiculturale", 17 octombrie 2010, http://www.tvr. ro/arti col . php?i d=go748 .