Radio România International ca instrument de diplomatie publica în contextul aderarii la Uniunuea Europeana

Abstract

This article points out the relevance of Romanian radio's international broadcasting activities as a public diplomacy tool in the context of the integration in the European Union. Radio Romania International, a brand belonging to the public post, has tried to advance Romania's image, at a complex level, throughout 1990-2007. The programs have evolved, alongside with the interface of the public post, its partnerships and, most of all, the interaction with the target audience. The study concludes that even though it has its setbacks, Radio Romania International remains an efficient public diplomacy tool for Romania. [PUBLICATION ABSTRACT]

Headnote

Abstract

This article points out the relevance of Romanian radio's international broadcasting activities as a public diplomacy tool in the context of the integration in the European Union. Radio Romania International, a brand belonging to the public post, has tried to advance Romania's image, at a complex level, throughout 1990-2007. The programs have evolved, alongside with the interface of the public post, its partnerships and, most of all, the interaction with the target audience. The study concludes that even though it has its setbacks, Radio Romania International remains an efficient public diplomacy tool for Romania.

Keywords

radio; Romania; international; public diplomacy; integration; European Union

Résumé

Cet article montre l'importance des activités de la Radio Roumanie Internationale comme instrument de la diplomatie publique. Radio Roumanie Internationale, qui appartient à la radio publique, a essayé de promouvoir l'image de la Roumanie, à un niveau complexe, tout au long de la période 1990-2007. Ses programmes ont évolué, à côté de l'interface technique de la radio, ses partenariats et surtout l'interaction avec le public cible. L'étude soutient en conclusion qu'en dépit de certains échecs la Radio Roumanie Internationale reste un instrument efficace de la diplomatie publique au service de la Roumanie.

Mots-clés

radio; Roumanie; international; diplomatie publique; intégration; Union européenne

Diplomaba publica reprezintä una dintre cele mai noi dezvoltäri din domeniul diplomatie, fiind de altfel în continué évoluée. Revoluta comunicatiilor fi democratizarea fenomenelor politice fi comunicationale deopotrivä au générât nevoia unor noi demersuri diplomatice, care sä realizeze o legäturä directä cu publicurile. Noua practicä a fost dezvoltatä fi imbrätifatä în perioada Räzboiului Rece cu mult entuziasm, dar la sfârfitul epocii bipolare s-a menynut în preocupärile guvernelor, ba chiar a continuât sä se dezvolte.

România a întreprins fi ea activitäti de diplomatie publicä, défi acestea erau caracterízate în mäsurä mai mare de dimensiunea culturalä. Odatä cu cäderea zidului Berlinului fi stabilirea optiunii de aderare la Uniunea Europeanä, diplomaba publicä s-a revitalizat pentru a sustine aceastä directe a politicii externe. Acest articol ífi propune sä analizeze contribuya radioului ca instrument al eforturilor de diplomatie publicä romäneascä, întreprmse în ajunul aderärii la Uniunea Europeanä.

Conceptul de diplomatie publicä

în dictionarul Palgrave al diplomatiei, termenul de diplomatie publicä desemneazä "propaganda condusä de diplomati"1, propaganda fiind demersul de comunicare ce are în vedere schimbarea opiniei publice2. Definita de dicfionar se apropie de conceptualizarea iniyalä. Atunci când a patentât termenul ín 1965, Edmund Gullion, decanul Fletcher School of Law and Diplomacy, se referea la acea activitate care "se ocupä de influenfarea atitudinilor publicului asupra formärii fi executiei deciziilor de politicé externä" prin "cultivarea de cätre guverne a opiniei publice din alte tari, interactiunea dintre grupuri fi interese [...], circulaba transnational a informatiei fi a ideilor"5.

Recent, Nicholas Cull a impulsionat teoretizarea domeniului, oferind o definitie bazatä pe cinci paliere de activitäti pe care institutiile publice le pot derula în vederea generärii unui contact direct cu publicuri sträine. Evident, acestea sunt practici vechi, însé cumulate ele pot oferi dimensiunea spectrului diplomatiei publice a unui stat. Cele cinci paliere sunt:

1. Ascultare - "colectarea fi confruntarea informatiilor despre publ icurile sträine fi opiniile lor"4;

2. Advocacy- "util iza rea unei activitäti de comunicare international pentru a promova activ o politicé anume sau interesul general" al unui statin fata opiniei publice externe5;

3. Diplomatia culturalä (defi unii specialifti o consideré o practicä separatä)- "promovarea resurselor fi reufitelor cultúrale ale unui actor în sträinätate fi facilitarea schimburilor cultúrale internationale"6;

4. Schimburile mutuale - "trimiterea propriilor cetäteni în sträinätate fi acceptarea reciprocä a cetätenilor sträini pentru o perioadä de studiu sau aculturatie"7;

5. Transmisii internationale (radio, televiziune, internet) - utilizarea tehnologiei "pentru a ajunge la publicurile sträine"8.

Atât prefedintia, cât fi guvernele României post-1989 (prin intermediul ministerelor avizate) au încercat sä utilizeze una sau mai multe din activitätile identifícate de Cull pentru a promova obiectivul strategic de integrare în LIE. Prin intermediul discursurilor susfinute în fafa audienfelor sträine, de exemplu, prefedintii României au întreprins activitäti de advocacy. De cealaltâ parte. Ministerul de Externe a dezvoltat o veridicä refea a diplomafiei cultúrale, ce se concentreazä pe cooperarea culturalä, educate fi identificarea de parteneri culturali.

Categoría transmisiilor internationale, însâ, nu a fost condusä propriu-zis de o agence guvernamentalä dupä democratizarea României, ci de Societatea Romänä de Radiodifuziune- cunoscutä de fapt sub numele de Radio România. De fapt. Cull recomandä ca în cazul schimburilor mutuale fi transmisiilor internationale sä se perceapä o oarecare distantä fatä de guvern, pentru ca mesajele fi ideile sä fie realízate într-un cadru ce le poate permite sä fie mai ufor de asimilat de cätre publicurile sträine1. Radio România, défi finanfat din bani publici, mentine aparenta unui brand independent, fi se poate bucura de asemenea de autoritatea unei institutii eu istoric în spate.

Radioul - canal eficient al diplomaÇiei publice româneçti

Spre deosebire de transmisiunile internationale realízate de marile puteri, majoritatea celorîntreprinse de statele mici suntîn limible nationale fi au ca public tintâ diaspora, din considérente financiare fi de resurse.

Cehia fi Polonia s-au evidenfiat ca fiind printre primile tari din Europa Centralä fi de Est ce au realizat douâ programe radio de promovare a democratiei în Cuba, respectiv Belarus. Deoarece limbile nationale nu sunt de circulare international, au fost nevoite sä investeascä în traduceri (mai ales Cehia)2. România lea a exemplul. Radio România Actualitäti difuzând initial în mai multe limbi: bulgarä, greaeä, maghiarä, portughezä fi tureä. Prima emisiuneîn limba ucraineanä a fost difuzatä pe 25 septembrie 1994. In limba englezä primele emisiuni au fost lansate abia în anul 20003, dupä ce comunitatea europeanä a manifestât un angajament politic mai puternic fatä de integrarea României4. Printre primele activitäti de diplomatie publicä întreprmse de acest post de radio în perioada anilor 1990 se numärä orgnizarea unui seminar international "Limba Romänä- Mijloc de comunicare fi informare radiofonicä" pentru tóate posturile de radio ce transmiteau în limba romänä, pliante de promovare a grilei posturilor (pentru care a câftigat fi "Premiul Special pentru Promovarea Valorilor Românefti" în 1994). Mai mult, statutul Societätii de Radiodifuziune prevede de asemenea fi de realizarea de coproduefii cu partneri externi (cei francezi- RFI- au fost cei mai activi în perioada anilor 1990) fi organizarea de schimburi internationale5.

în perioada 2003-2004, postul de radio a adoptât un rol mai activîn reflectarea noilor nevoi generate de procesul aderärii la Uniunea Europeanä. Traducerile în búlgara, greacä, maghlarä, portughezä §i turcä au fost oprite, locul acestora fiind preluat de englezä, francezä, germana, spaniolä, arabä, rusä, särbä, ucraineanä, Itallanä §1 chinezä. Primele traduceri ale emisiunilor Radio România Actualitäfi vizau mai mult vecinätatea apropiatä a României. Odatä cu "încetarea Räzboiului Rece fi integrarea României fi altor tari din spa^iul central fi est-european în structurile euro-atlantice"1 se impunea fi o reorganizare: erau identifícate ca publicuri fintä comunitäfile ce aveau legäturi istorice eu România, cele considerate a fi influente în Uniune, dar fi douä comunitäfi îndepârtate (arabä fi chinezä). în plus, radioul s-a erijatîn mediul de comunicare ce transmite cel mai complex flux de informal cu privire la mesajele de diplomatie publicä româneascâ în contextul integrärii euro-atlantice.

Postul Radio România International este cel care beneficiazä de traducerile în limbile de circulate international, în cadrul programului "Punti radiofonice"2, precum spaniolä, italianä, rusä, arabä, chinezä. Programul contine rubrici de promovare a identitätii nationale ce fac trimiteri atât la mediul románese de afaceri, cât fi turism, istorie etc. Activitätile sale au fost premíate de-a lungul anilor de Camera de Comert a Municipiului Bucurefti fi de Asociaba Jurnaliftilor fi Scriitorilor de Turism din România. Misiunea declaratä a programului "Punti radiofonice" este de a oferi "informatii fi analize corecte, impartiale, rapide, relevante, comprehensibile despre actualitata social- politicä, diversitatea opiniilor din societatea româneascâ, procesul de democratizare fi reformä, potentialul economic, patrimoniul cultural fi atractiile turistice aie României"3. Observäm cum obiectivul general déclarât este pur informational, radioul neluând ín considerare în mod evident fi posibilitatea de a schimba atitudinile publicului european fata de candidatura României la Uniunea Europeanä. Cu tóate acestea, în anul 2004 paradigma a fost transferatä asupra schimbärii atitudinale, dintre cele mai relevante emisiuni ale postului de radio raportul de activitate fiind "România, spafiu european". Aceasta ífi propunea schimbarea mentalitäfilor. Mai figurau ín grila postului fi "Punctul pe i"- emisiune dedicatä säptämänal unei teme de integrare fi rubricile "Focus" fi "O provocare pentru viitor" care se concentrau pe capitúlele negocíate ín procesul de aderare.4 Astfel, postul de radio se axa fi pe activitäti de advocacy, susfinând cazul României de-a lungul procesului anevoios de aderare.

în afarä de promovarea unei imagini democratice fi propice pentru investitii, radio-ul este dedicatfi diplomafiei cultúrale, o caracteristicä esentialä a întregii Societäti de Radiodifuziune. Justificarea acestei investi^ publice vine de asemenea în sprijinul diplomatiei publice românefti: se dorefte alinierea perceptiei asupra României cu realitatea, mai alesîn contextul în care publicatiile internationale "trateazä evenimentele românefti doar sporadic, adesea superficial"5. Odatä cu reforma radioului, initierea dialogul ui pe douä sensuri a devenit fi mai vizibilä, radioul organizând concursuri pentru ascultätorii sträini ce aveau ca premii sejururi în România. Din 2000, preocupärile administrative sunt redireefionate mai ales spre integrarea în organismele de radio europene fi promovarea României mai ales prin intermediul culturü- a fost organizat concursul "George Enescu", lansatä emisiu1 nea "Agenda cultúrala selectiva a saptamânii" fi rubrica "Arena cultúrala. Debuturi literare românefti"1.

Radio-ul este canalul prin intermediul cäruia sunt transmise cele mai complexe informatii pentru promovarea României, restul palierelor de activtäti preferând sä se concentreze doar pe terne spedfice dupä cum am observât. Au existât fi câteva campanii televizate, dar acesteau aveau un scop restrâns, fi anume promovarea turisticä. "România, mereu surpinzâtoare" este prima campanie turisticä televizatä, dar fi construitâ pe termen lung. Aceasta a fost produsä de agença de publicitate Ogilvy & Mather pentru aproximativ 1,7 de milioane de dolari (din fonduri europene)2 fi fintea spre audienfa europeanâ, eu vârste cuprinse între 20- 55 ani fi venit mediu3. Critciile aduse acestui proiect au fost cä simbolistica utilizatä nu era ufor de recunoscut pentru publicul sträin, iar reclámele se construiau mai multîn jurul destinafiNor turistice, fi nu a bunurilor cultúrale4. Reclámele au fost difuzate doar pentru scurta perioadâ din iunie- august 2004, la o freevenfä de o reclamä pe zi pe urmätoarele canale internationale Euronews, Eurosport, BBC fi CNN5. Aceastâ experienfä consolideazä argumentul conform cäruia radioul este un instrument mult mai eficient pentru statele mici, întrucât implicä resurse minimale, dar pe de altâ parte poate atinge cu ufurinfä un numär mai mare de publicuri.

Radio sau/çi Internet

în contextul digitalizârii însâ, întrebarea care se ridicä este aceea a utilizàrii radioului pe aceeafi scarâ la care fuseseîndrâgitîn perioada dedinaintea worldwide web. Adaptabilitatea acestui mediu este remarcatä de scriitorul John Naughton care noteazä cum radioul ajunge sä se foloseascä de noile tehnologii pentru a supraviefui6. Astfel, Radio România International s-a ajustât noilor tendinfe fi beneficiazä mai nou de un website tradus în cele 10 limbi de transmisü (româna fi aromâna fund excluse). începând cu luna mai 2000, postul a devenit accesibil fi pe internet. în acelafi scop, pentru a-fi extinde audienfa. Radio România International a încheiat un parteneriat international eu World Radio Network la sfârfitul anului 2003 pentru a redifuza de douâ ori pe zi emisiuni în li mi ble francezä, germanä, englezä fi rusä. Printre cei mai importanti clienfi ai WRN Broadcast se numärä Vocea Rusiei fi Radio Vatican. Mai mult, în raportul de activitate pe 2006, SRR laudä acest mijloc de comunicare ca beneficiind de mai multä "accesibilitate, atractivitate fi credibilitate" fafä de suporturile media tradifionale (ziare) sau noi (internet)7. în plus, dupä schimbarea graficii siteului, numärul de vizitatori a crescut de la 800 la circa 2800 în 20068.

Pe lânga posibilitatea de a asculta prográmele färä a cumpära un dispozitiv radio fi färä traditionalele întreurperi din cauza frecvenfelor, internetul oferä radioului fi oportunitatea de a initia un dialog pe douä sensuri cu ascultätorii, folosindu-se atät de tehnologiile sociale (web 2.0), cât fi de metode traditionale de a colecta opinii de la ascultätori, prin intermediul "Coltului Ascultätorilor". Ce este foarte interesant este cä abordarea programelor este diferitä de la o limbä la alta- obiectiv exprimât fi în raportul de activitate pe anul 2004 (care identifica reforma RRI): de exemplu, postul italian nu beneficiazä de acest colt al ascultätorilor, unde sunt extrase din scrisori trimise de cätre audienfä. în schimb, postul italian se diferenfiazä prin dimensiunea cooperärii romäno-italiene-mediteraneene. Spre deosebire de restul rubricilor, cea spaniolä adaugä si o rubricä de interviuri, si de asemenea una de învâfare a limbii române - care însâ nu este populatä eu nicio lecfie momentan. Diferenfa majorä însâ între rubricile dedicate traducerilor constâ în delimitarea spafiului european de cel al zonei identifícate ca fiind de ínteres pentru Societatea Românâ de Radiodifuziune. Astfel, conform Raportului de Activitate pe anul 2006, emisiunile în englezä, francezä, germanä, italianä fi spaniolä au fost orientate preponderent spre dialogul intercultural în perspectiva integrärii, pe când celelalte s-au axat pe dezvoltarea democracies. Radio România International se declarä de asemenea interesat de experienfele ascultätorilor: la sondajele realízate în 2004, 17% dintre ascultätori erau fideli (ascultând postul de peste 20 ani), iar 20% dintre respondent se declarau ascultätori fideli (zilnic). Calificativele la adresa programelor erau "informative (73%) fi objective (52%)"; de asemenea, majoritatea repsondentilor erau multumiti de interaefiunea cu postul de radio2. Mäsurarea audienfei lipsefte din raportul de activitate din anul 2005, iar în cel din anul 2006 nu mai este la fei de detaliatä: "principalul mod de cercetare a audienfei la un post de radio international de dimensiuni mici sau medii este prin intermediul mesajelor primite de la ascultätori3". Cu tóate acestea, acelafi raport mentioneazä cä un sondaj de opinie a fost efectuat, însâ statisticile nu mai sunt fäcute public.

Transmisiunile internationale ar fi trebuit sä survinä în continuarea aefiunilor de promovare a intereselor Romäniei. Din päcate, daeä obiectivul advocacyului consta mai degrabä în schimbarea atitudinilor fafä de Romänia, atät la nivel politic, cât fi la nivel public, mass- media a avut ca principal obiectiv informarea, rareori preluând mesajele politice fi promovându-le în mod freevent. De asemenea, eficienfa grilei de programe arfi trebuit marcatä printr-un sistem de mäsurare unitar fi sustenabil pentru tóate posturile traduse. în ciuda acestor neajunsuri. Radio România International râmâne totufi un instrument eficient al transmisiunilor internationale: ajustarea programelor în funche de fiecare dintre publicurile identifícate, distanfarea fafä de guvern fi mai ales capacitatea de a prelua o multitudine de mesaje complementare fi a le direefiona cätre un public larg consituie avantaje demne de luat în considerare în continuare.

Footnote

1 G. R. Beridge, Alan James, A Dictionary of Diplomacy, Wittshire, Palgrave, 2001, p. 197.

2 Ibid., p. 195

3 Cf. Edmund Gullion apud. http://publicdiplomacy.org/pages/index.php?page=about-publicdiplomacy#i (accesat la 15.04.2012).

4 Nicholas J. Cull, "Public Diplomacy: Taxonomies and Histories", The Annals of the American Academy of Political and Social Science, New York, Sage, February 2008, p. 33.

5 Ibid.

6 Ibid., p. 34

7 Ibid., p. 35

8 Ibid. Probabil cä emisiile radio reprezintä una din cele mai vechi activitäti, aläturi de dimensiunea culturalä. Pentru o analizä a medülor diplomatice vezi Wilson Dizard Jr., Digital Diplomacy: U.S. Foreign Policy In The Information Age, CSIS Praeger, 2001.

Footnote

1 Ibid., pp. 37-38

2 Nancy Snow, Phillip M. Taylor, Routledge Handbook of Public Diplomacy, New York, Routledge, 2009, p. 307.

3 Pentru mai multe detain vezi http://www.srr.ro/anii_2000-11872 (accesat 24.04.2013)

4 în anuí 2000, în urma reformelor pozitive întreprmse la Bucure§ti, au fost deschise 9 capitole de negociere. Cu tóate acestea, sprijinul public fatä de aderarea României era cei mai scâzut (33%), România fiind surclasatä de restul candidatelor, Eurobarometer. Report, n° 54, April 2001, http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/eb/eb54/eb54_en.pdf-accesat 21.03.2013, p. 83)

5 Legea nr. 41 din 17 iulie 1994 (republicatâ §i actualizatâ), http://www.srr.ro/legea_nr_41_ din_i7_iulie_i994_republicata_si_actualizata-ii879 (accesat 24.04.2013)

Footnote

1 de Activitate al Societäpi Române de Radiodifuziune- 2004, http://www.srr.ro/files/ informatiipublice/rapoarte%2oactivitate/raport2oo4.pdf (accesat 24.04.2013), p. 82

2 Din 2004, "Punti radiofonice" este programul RRI destinât publicului strain, în vreme ce ,,în direct, România" se adreseazâ diasporei româneçti.

3 Raport de Activitate al Societäpi Române de Radiodifuziune- 2004, p. 81- 82

4 Ibid., p. 36. Aceasta ar fi putut reprezenta o initiativä eficientä de schimbare a agendei.

5 Ibid, p. 83.

Footnote

1 Raport de Activitate al Societätii Române de Radiodifuziune - 2004, p. 9

2 Nadia Kaneva, Delia Popescu, "National Identity lite: Nation- branding in post- communist Romania and Bulgaria", International Journal of Cultural Studies, vol. 14 (2), 2011, p. 196

3 Ruxandra-lrina Popescu, Räzvan Andrei- Corbo§, "A review of Strategic Options for Achieving a Country Brand for Romania", Review of International Comparative Management, vol. 11, n° 5, 2010, p. 884

4 Ibid., p. 201

5 Vezi in Smaranda Adina Cosma, Adina Letifia Negru§a, Marius Bota, "Romania Branding Process as a Tourist Destination", International Journal of Business Research, vol. 7, n° 5, 2007, pp. 69-74.

6 John Naughton, A Brief History of the Future from the Radio Days, Phoenix, London, 2000, p. 25

7 Raport de Activitate al Societätii Române de Radiodifuziune- 2006, http-J/www.srr.ro/ files/informatiipublice/rapoarte%2oactivitate/2oo6/raportactivitate2oo6.pdf ,p. 70 (accesat 10.12.2013)

8 Ibid., p 75

Footnote

1 ibid.

2 Raport de Activitate al Societatii Române de Radiodifuziune- 2004, p. 87.

3 Raport de Activitate al Societatii Române de Radiodifuziune- 2006, p. 70.

References

BIBLIOGRAFIE GENERALA (SELECTIVÄ)

BERIDGE G. R., JAMES Alan, A Dictionary of Diplomacy, Wittshire, Palgrave, 2001

COSMA Smaranda Adina, NEGRUNA Adina Letitia, BOTA Marius, "Romania Branding Process as a Tourist Destination", International Journal of Business Research, vol. 7, n° 5, 2007.

CULL Nicholas J., "Public Diplomacy: Taxonomies and Histories", The Annals of the American Academy of Political and Social Science, New York, Sage, February 2008.

DIZARD Wilson Jr., Digital Diplomacy: U.S. Foreign Policy In The Information Age, U.S., CSIS Praeger, 2001.

KANEVA Nadia, POPESCU Delia, "National Identity lite: Nation- branding in post- communist Romania and Bulgaria", International Journal of Cultural Studies, vol. 14 (2), New York, Sage, 2011.

NAUGHTON John, A Brief History of the Future from the Radio Days, London, Phoenix, 2000

POPESCU Ruxandra- Irina, CORBO, Räzvan Andrei, "A review of Strategic Options for Achieving a Country Brand for Romania", Review of International Comparative Management, vol. 11, n° 5, December 2010.

SNOW Nancy, TAYLOR Phillip M., Routledge Handbook of Public Diplomacy, New York, Routledge, 2009.